Criza alimentară din Madagascar, cauzată mai mult de sărăcie și de vremea naturală decât de schimbările climatice

Sărăcia, infrastructura slabă și variabilitatea naturală a vremii contribuie mai mult la criza alimentară din Madagascar decât schimbările climatice, potrivit unui studiu publicat joi de colectivul internațional de cercetare World Weather Attribution.

Dar criza evidențiază în continuare vulnerabilități care se vor agrava pe măsură ce temperaturile globale vor continua să crească, au spus oamenii de știință ai organizației, scrie Reuters.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Cea mai gravă secetă din sudul Madagascarului din ultimele decenii a devastat recoltele și a împins regiunea în pragul foametei.

Criza alimentară din Madagascar afectează deja milioane de oameni

Peste un milion de oameni din națiunea insulară africană au nevoie de ajutor alimentar de urgență, Programul Alimentar Mondial al ONU raportând că „buzunare de foamete” au apărut deja în regiune. O jumătate de milion de copii sunt pe punctul de a deveni subnutriți acut, iar 110.000 sunt în mod grav, spune agenția, provocând întârzieri în dezvoltare, boli și deces.

În octombrie, Organizația Națiunilor Unite a declarat că seceta și criza alimentară din Madagascar ar putea deveni prima „foamete legată de schimbările climatice” din lume, un raport recent al ONU privind clima arătând o ariditate crescută în Madagascar.

Noul studiu a stabilit că, deși schimbările climatice ar fi putut crește ușor probabilitatea nivelurilor actuale scăzute de precipitații, vremea uscată recentă este încă în variabilitatea naturală așteptată. Cercetătorii au estimat că o secetă atât de gravă are o șansă de 1 din 135 să se întâmple în regiune în fiecare an, sub clima actuală.

„Seceta arată la ce gamă foarte restrânsă de vreme suntem de fapt adaptați”, a spus coautorul studiului, Friederike Otto, un cercetător al climei la Universitatea din Oxford și co-lider al World Weather Attribution.

„Nu suntem nici măcar adaptați la ziua de azi. Și astfel (schimbările climatice) nu vor face decât să îngreuneze lucrurile pentru aceste regiuni din lume”, a spus ea.

Lucrarea nu a fost încă trimisă pentru evaluarea inter pares, dar folosește metode de atribuire rapidă revizuite de colegi pentru a produce rapid constatări.

E posibil să urmeze mai multe secete

Madagascar are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din lume, cu peste 90% din populația din regiunea de sud afectată, Grand Sud, trăind sub pragul sărăciei, potrivit Amnesty International. Pandemia de COVID-19 a exacerbat problema, provocând un efect devastator asupra veniturilor gospodăriei și accesului la alimente, a spus organizația.

Deși studiul de joi a constatat că schimbările climatice nu au jucat mai mult decât un rol mic în seceta actuală, se preconizează că Madagascarul va experimenta secete și cicloane mai severe pe măsură ce încălzirea globală se agravează, potrivit unui raport din august al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU.

Situația de urgență din Madagascar subliniază amenințarea la adresa națiunilor mai sărace, deoarece astfel de vreme extremă devine mai frecventă.

Țările africane sunt printre cele mai puțin responsabile pentru schimbările climatice, dar care se confruntă cu cele mai mortale și mai costisitoare efecte. Madagascar, de exemplu, a contribuit cu mai puțin de 0,01% din emisiile istorice de dioxid de carbon, conform Global Carbon Project.

Națiunile mai bogate, responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor care cauzează schimbările climatice, s-au angajat în 2009 să furnizeze 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze și să atenueze schimbările climatice.

Până acum nu și-au îndeplinit promisiunea și în prezent nu se așteaptă să o respecte până în 2023.

Vă recomandăm să citiți și:

Avertisment OMS: Încă o jumătate de milion de europeni pot muri de COVID-19

Lavă înaltă de 15 metri, aruncată de vulcanul de pe insula spaniolă La Palma. Mii de persoane, evacuate

Explozia de la Petromidia Năvodari: șase victime. O persoană este dispărută

Numărul deceselor cauzate de boli ale aparatului respirator s-a triplat în martie